Am scris aceste rânduri în camera unui hotel din Bosnia, într-o zi ploioasă de vară. Este una dintre multele deplasări pe care le-am făcut în ultima perioadă ca antrenor al unei echipe de sportivi, practicanți de karate, un domeniu în care fac performanță de mai bine de un deceniu.  

Anul trecut am dat examen la jurnalism și am reușit să intru. Am avut ca temă, pentru facultate, redactarea unui eseu despre cum mă văd ca ziarist în peisajul presei următorilor douăzeci de ani, din perspectiva eticii profesionale și a atitudinii față de fake news. M-am gândit mult, în ultima perioadă, la acest subiect, din poziția unui om care a intrat în domeniul jurnalismului într-un mod atipic: am învățat inițial ca autodidact, experimentând, după care, la 40 de ani, am decis să urmez și cursurile Facultății de Jurnalism de la Universitatea din București.

Simt că a scrie în acest moment despre acest subiect este mai mult decât o temă pentru școală, e mai degrabă o promisiune pe care mi-o fac mie însumi, dar și celor care vor citi sau vor viziona materialele realizate de mine.

Am să amintesc două dintre materialele video pe care le-am făcut ca freelancer în acești ani, pentru că ele m-au ajutat să-mi formez o viziune despre jurnalismul din România. 

”Vagabond”, proiectul meu ”de suflet”, este un serial despre oameni care și-au îndeplinit visurile, făcut într-un mod inedit: eu, reporterul, călătoresc prin lume în căutare de subiecte, cu o mașină, o rulotă, un aparat foto și un laptop, filmând momente din viața personajelor, apoi le editez, le traduc și le subtitrez singur. Serialul a câștigat în 2012, din partea Nikon România, premiul pentru  ”cel mai bun proiect video”. 

Totodată, Thomas Diseth, Director de Imagine al Societății Norvegiene de Cinematografie și câștigătorul unui premiu Emmy, a scris despre serialul ”Vagabond”:

”One day Ovidiu approached me and asked me if I would like to see a film that he had made(….) The first documentary of his series of Vagabond projects, this was the film about the Romanian racing-car driver Claudiu David. What he showed me was way beyond any of my expectations. Ovidiu Jelea is a natural born film-maker. He has a personal nerve, an understanding and a God given talent for film-making that is rarely seen. Ovidiu will go very far in international film-making if he wants to.”  

Întregul testimonial poate fi citit în meniul FILMMAKER al acestui website.

Acesta este primul episod, la care se referă Thomas Diseth:

Play Video

După 6 ani de la serialul ”Vagabond” am făcut, cu ocazia mitingului PSD din 2018, o parodie video care a devenit cel mai viral material de la respectivul eveniment. Mitingu` lu` Dragnea este un montaj de trei minute care a reușit un record de peste 3.200.000 de vizualizări și peste 60.000 de distribuiri. A fost preluat de presa online și de televiziuni.

Pentru mine, valoarea reală a celor două materiale, serialul ”Vagabond” și parodia ”Mitingu’ lu’ Dragnea” este clară. Primul este un serial din care oricine poate învăța, care le oferă valoare celor care îl urmăresc, la fel cum mi-a adus și mie. Pe de altă parte, parodia despre mitingul PSD este un filmuleț care, deși a fost bine ”scris”, este plin de stereotipuri și manipulări, mulându-se însă perfect pe dorințele publicului, așa cum am scris și într-un articol publicat în Republica: 

”Milă și dispreț. Furie și frică. Tristețe și șoc. Îngrijorare și deznădejde. Și ură, multă ură. O parodie filmată și editată într-o seară de sâmbătă s-a mulat pe emoțiile a zeci de mii de români”. 

Nu am considerat niciodată filmul ”Mitingu’ lu’ Dragnea” ca fiind relevant, cu toate acestea nu am cum să-i neg succesul la public.

În urma comparării celor două experiențe pot face o distincție clară între un material valoros și unul de succes. Totodată am definit bine ce înseamnă, pentru mine, un jurnalist adevărat. Consider că există trei ”ingrediente” indispensabile persoanei care-și dorește să fie un ziarist valoros: informațiile de calitate, adevărul și libertatea.

Prin urmare, îmi promit mie și celor care vor urmări activitatea mea că  voi învăța întotdeauna de la cei mai buni din domeniu, pentru că informațiile acumulate astfel sunt inestimabile. Voi face tot ce e posibil ca să prezint întotdeauna doar adevărul, iar dacă voi greși vreodată îmi voi asuma imediat greșeala. Relația cu adevărul definește caracterul unui om, iar în cazul unui jurnalist el este esențial: dacă nu ești intransigent în ceea ce privește refuzul categoric de a face compromisuri privind adevărul, nu ești jurnalist.

Nu în ultimul rând, voi continua să fiu și ca jurnalist un om liber, așa cum am fost dintotdeauna. Văd, în acest domeniu, mulți profesioniști care sunt prinși într-o capcană: sursa lor de venituri este jurnalismul și, indiferent dacă primesc recompensele materiale de la un patron sau direct de la public, au tendința de a-și alinia materialele publicate cu dorințele patronului, sponsorului sau ale publicului. Voi face tot ce este necesar pentru a nu cădea în această capcană.

Sunt conștient că jurnalismul este într-o perioadă de schimbare majoră, cauzată în primul rând de dispozitivele smart și de internet. Am anticipat-o, încă din anii când am lansat serialul ”Vagabond”. Această tranziție nu mă sperie, ci mă provoacă: pot să scriu, să fotografiez, să filmez și să-mi editez singur reportajele. Am cercetat mult în această perioadă, mi-am ameliorat punctele slabe, cum era captarea sunetului și am învățat multe lucruri noi, de exemplu mi-am construit singur website-ul. În acest moment învăț în cea mai bună facultate de profil din țară, care ne oferă interacțiuni cu unii dintre cei mai buni jurnaliști din România. 

Cred că jurnalismul poate fi cu adevărat cea mai frumoasă profesie din lume pentru o persoană care consideră că a fi la curent cu tot ceea ce se întâmplă, a cunoaște locuri noi și oameni interesanți, a învăța zilnic ceva nou și a fi permanent în mișcare reprezintă provocări. 

Știu că jurnalismul nu va însemna doar să spun poveștile unor oameni extraordinari, cum sunt cei pe care i-am cunoscut prin intermediul serialului ”Vagabond”. Viața are și părți bune, dar și părți negative, iar datoria unui jurnalist este și aceea de a fi ”câinele de pază al democrației”. Am experimentat recent jurnalismul de investigație și am descoperit că și acesta poate oferi satisfacții, chiar dacă presupune intrarea în zone insalubre. Este satisfacția oferită de descoperirea și prezentarea adevărului și de acea maturitate care te face să simți că ți-ai lărgit și detaliat perspectiva asupra lumii. Deși mi-am cizelat în acești ani abilitatea de a ignora lucrurile negative din jur, am înțeles că este foarte important să le recunoști și să le demaști. Ignorând corupția, impostura, minciunile, nu faci altceva decât să favorizezi răspândirea lor.

Nu în ultimul rând, jurnalismul este un domeniu competitiv, în care am oportunitatea de a face performanță, iar acest lucru este important pentru mine, fiindcă nu pot pune energie și pasiune în proiecte sau domenii care nu presupun provocare. Am o experiență bogată în domeniul sportiv ca antrenor, dar și ca performer, așa că știu foarte bine ce presupune performanța și cum se ajunge la ea. Spre deosebire de sport, în care activam ca mentor pentru atleții mei, jurnalismul îmi oferă posibilitatea să concurez eu, în mod direct, aspect care mi-a lipsit mult în perioada de antrenorat.

Voi încerca să realizez cât mai multe materiale de calitate și să repet experiența pe care am avut-o când am câștigat premiul din partea Nikon România, concurând în viitor la niveluri superioare. Oportunitățile sunt multiple și depășesc granițele României.

 

Sunt convins că vor fi mulți ”nayseyers” care vor spune că e o alegere proastă și cu șanse mici de succes. Sunt obișnuit cu ei, au spus că ”nu este posibil” și când am anunțat că voi urca pe cel mai înalt munte din Alpi iarna (Mont Blanc – 4810m), fiindcă nu sunt alpinist. I-am ignorat și am urcat. I-am ignorat și când au spus, un an mai târziu, că nu voi reuși să urc iarna pe cel mai înalt vârf din Europa (Elbrus- 5642m), apoi când au spus că nu voi reuși să absolv BMW Driving Academy din Maisach Germania fiindcă nu am experiență în motorsport, apoi de sute de ori în timpul carierei de sportiv și antrenor. De-a lungul timpului, afirmația ”nu poate fi făcut” a devenit, pentru mine, un stimul.

În urmă cu mulți ani, când mi-am ales domeniul website-ului personal, știam care este menirea mea, reflectată clar de numele ales: Born To Explore

Nu știam însă atunci care este calea prin care voi concretiza această menire. 

Am descoperit-o, este jurnalismul.

No comment yet, add your voice below!


Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *