CAZUL RADU ALBU. DE LA MINCIUNI LA FAKE NEWS

Ilustrație articol: captură viacluj.tv

Echipa lui Radu Albu, ghid montan și proprietarul unei afaceri cu expediții montane, minte publicul și clienții trimițând constant presei comunicate false. În spatele știrilor false publicate în mass media se află activitatea unei echipe de PR care se folosește de înșelăciune, minciună, furt de identitate, încălcarea dreptului de autor, pentru a promova imaginea, afacerea și produsele unui ghid montan.

DISCLAIMER: 

Eu, Ovidiu Jelea, autorul acestei anchete, am fost chemat în fața instanței de judecată de către Radu Albu din cauza dezvăluirilor făcute. 

În același timp am fost lezat printr-o înșelăciune combinată cu un furt de identitate, ambele comise de echipa lui Radu Albu. 

Cu toate că, din aceste motive obiectivitatea anchetei este sub semnul întrebării, am decis să o public, respectând o structură care să îl ajute pe cititor să își formeze propriul punct de vedere.

Nu sunt alpinist. Nu sunt ghid montan. Nu câștig bani din vreo activitate asociată alpinismului. Nu mă interesează dacă am fost primul român iarna pe Elbrus și nu am pretins vreodată că aș fi făcut vreun record sau vreo ”premieră” pe acest munte.  

Singurul conflict de interese ar putea fi că am fost și eu la un moment dat lezat de acțiunile echipei lui Radu Albu. 

Structura articolului este aceasta:

INTRODUCERE, care este o scurtă analiză a fenomenului fake news din lumea alpinismului. Introducerea conține și opiniile autorului.

ANCHETA PROPRIU-ZISĂ, care conține faptele, dovezile și, acolo unde este nevoie, explicații suplimentare. Această parte nu conține opiniile autorului, iar acolo unde faptele sunt interpretabile acest lucru este clar specificat. Ancheta este structurată în 7 capitole, faptele fiind prezentate cronologic. Capitolele sunt:

  1. ȘTIREA FALSĂ DESPRE MANASLU
  2. ȘTIREA FALSĂ DESPRE PREMIERA PE ELBRUS 
  3. FURTUL DE IDENTITATE COMIS DE TEODORA CHEȚAN
  4. ”PREMIERA” FĂRĂ DOVEZI CU VÂRFURILE ELBRUSULUI
  5. CAMPANIA DE IMAGINE DESPRE DISPARIȚIA LUI LUCIAN MANEA
  6. CAMPANIA DE IMAGINE DESPRE PARTENERIATUL CU ZSOLT TOROK 
  7. PLAGIEREA FOTOGRAFIEI PUBLICATE DE NATIONAL GEOGRAPHIC

INTRODUCERE

Există o zicală printre alpiniști care descrie excelent motivele goanei după premiere din acest domeniu ce era odată destinat doar aventurierilor curajoși:

”Nimeni nu își amintește cine a urcat Everestul pentru a doua oară.”

Aceste cuvinte exprimă un adevăr crud. Expedițiile alpine au costuri fabuloase, de ordinul zecilor de mii de euro și primul lucru care ar putea motiva un sponsor să investească într-o expediție sau în acțiunea unui  alpinist este expunerea mediatică. Pentru expunere mediatică este nevoie însă de senzațional, de ieșit din comun, de așa-numitele ”premiere”.

În goana lor după notorietate unii alpiniști încalcă normele etice, legile și, de multe ori, bunul simț. La fel cum în toate sporturile există doping, trișare, corupție și minciună, nici alpinismul nu a făcut și nu face excepție. Termenul folosit atunci când un alpinist trișează când revendică o premieră sau un record este ”hoax”.

Fraudele în domeniul alpinismului sunt dese și uneori hilare, cum este cazul a doi alpiniști indieni care au manipulat digital două fotografii de pe Everest, eliminând alpiniștii din poză și introducând cu ajutorul unui program de prelucrare digital poze cu ei.

Pozele 1 și 2 sunt cele originale, iar 3 și 4 sunt pozele în care cei doi s-au ”photoshopat” pe Everest. Guvernul nepalez le-a înmânat certificatele care atestau ascensiunea pe Everest, pozele au ajuns în mass-media și, când hoax-ul a fost demascat, cei doi s-au ales cu interzicerea intrării pe o durată de 10 ani în Nepal, iar certificatele au fost retrase.

Povestea este la acest link

Alt exemplu elocvent este Frederick Cook, un explorator cunoscut care a fost prins cu o înșelăciune ce a rămas în istoria alpinismului, când a clamat prima ascensiune pe McKinley folosind o poză făcută pe o stâncă din altă parte. Câțiva alpiniști au mers la fața locului, au căutat locurile în care Cook a făcut pozele despre care pretindea că sunt de pe vârf și le-au reprodus în detaliu, dovedind tuturor că acesta mințise. Boston Museum of Science a cerut unei companii să facă o analiză profesională a fotografiilor, care a dovedit, la rândul ei, frauda. Este o poveste senzațională despre cât de departe pot merge unii oameni cu minciuna pentru a obține faimă.

În Parcul Denali există și un panou care informează vizitatorii în legătură cu minciuna lui Cook:

Un alt articol interesant este pe website-ul celebrei agenții ”Adventure Consultants”, despre povestea unor alpiniști care au fost certificați de Ministerul Turismului din Nepal în urma unei presupuse ascensiuni pe Manaslu. S-a dovedit ulterior că nu au atins vârful.

Alt caz celebru este cel al lui Christian Stangl, care a recunoscut că ”și-a imaginat” că a urcat pe K2.

Alpinismul este plin de astfel de povești și de aceea se duce o luptă intensă pentru demascarea fraudelor, există baze de date, cum ar fi Himalayan Database, care este rezultatul muncii jurnalistei Elisabeth Hawley, cunoscută și sub numele de ”Sherlock Holmes of the Mountaineering World”. Există și un vârf  în Nepal care poartă numele jurnalistei. O scurtă biografie este la acest link.

Din păcate, după moartea jurnalistei ce și-a dedicat viața arhivării ascensiunilor reușite din Himalaya, investigării alpiniștilor și demascării fraudelor, inclusiv această bază de date a devenit un fel de bibliotecă formată din declarații pe proprie răspundere ale alpiniștilor privind recorduri sau realizări personale.

Lumea ascensiunilor montane a suferit o schimbare totală față de începuturi, când doar câțiva temerari excentrici se încumetau să înfrunte pericolele marilor altitudini. Expedițiile comerciale au transformat alpinismul într-o afacere, iar numărul celor care ajung pe vârf  crește dramatic de la an la an – peste 800 de oameni au urcat Everestul în 2019. Astăzi, sute de oameni, mulți dintre ei fiind lipsiți de experiență, stau la cozi lungi pe munte pentru a urca însoțiți de ghizi și șerpași pe un vârf, pentru o poză care să le amintească de un moment unic sau pentru glorie.  

Alții încearcă să obțină doar gloria, fără poze care să certifice realizările sau cu poze falsificate, iar statele în care alpinismul deja a devenit o industrie iau măsuri, cum ar fi obligativitatea purtării de dispozitive GPS pentru a  înlătura fraudele, introdusă de Nepal.

Cazurile de fraudă din domeniul alpinismului arată că există un șablon ce se repetă în majoritatea situațiilor: pentru notorietate, care atrage sponsori și clienți, alpiniștii și alpiniștii – ghizi care trișează profită de lipsa de informare a jurnaliștilor și le trimit acestora minciuni, informații false sau recorduri ”fabricate” ce ajung să fie transformate în știri false. Atunci când minciunile sunt demascate, inițiativa aparține de obicei celor cu experiență în acest domeniu de nișă destul de greu de înțeles de publicul larg.

Această anchetă va prezenta, cu dovezile aferente, mai multe situații în care echipa lui Radu Albu, ghid montan și proprietarul unei afaceri ce are ca obiect de activitate vânzarea de expediții cu ghid, a mințit presa și, prin intermediul presei, publicul.

ANCHETĂ - 7 CAPITOLE

1. ȘTIREA FALSĂ DESPRE MANASLU

FAPTE:

În mai 2018, alpinistul Adrian Laza a urcat pe un optmiar: Makalu (8485m).

În octombrie 2018 Radu Albu a susținut în declarațiile oferite presei că a fost singurul român pe un optmiar în 2018.

Douăzeci de luni mai târziu, știrile false despre faptul că  Radu Albu ar fi fost singurul român pe un optmiar în 2018 sunt încă pe internet, intacte.

La avertizarea Federației Române de Alpinism și Escaladă, Radu Albu a scris o notă scurtă la finalul articolului despre Makalu  de pe blogul său, motivând că nu a știut de ascensiunea lui Adrian Laza.

EXPLICAȚII:

Dacă un alpinist vrea să verifice dacă a mai urcat vreun român pe un optmiar înainte de a trimite o astfel de informație presei, poate proceda în mai multe moduri, dintre care voi prezenta doar câteva:

  • Verifică lista ascensiunilor din acel an pe himalayandatabase.com Astfel poate afla dacă există alpiniști care au urcat sau au pretins că au urcat pe un optmiar;
  • Verifică pe google articolele despre alpiniști români, pe fiecare optmiar în parte (sunt 14). De exemplu, o căutare cu ”makalu + 2018 + roman” oferă chiar din prima pagină, al treilea rezultat, un articol despre ascensiunea din mai 2018 a lui Adrian Laza pe Makalu;
  • Solicită informații  Federației Române de Alpinism și Escaladă;
  • Solicită informații Clubului Alpin Român;
  • Solicită informații pe rețelele de socializare, în grupurile dedicate alpinismului.

Ascensiunea lui Adrian Laza poate fi gasită în Hymalayan Database la acest link și în presă la acest link.

 

FAKE NEWS ÎNCĂ ACTIVE ONLINE:

Ultimul dintre website-urile care dezinformează prezentîndu-l pe Albu ca fiind ”singurul român pe un optmiar în 2018”, alpinistul.ro,  pare că i-ar aparține lui Radu Albu. Articolul este semnat de Teodora Chețan, care este admin al website-ului și care a comis un furt de identitate ce va fi descris în capitolul trei al anchetei.

2. ȘTIREA FALSĂ DESPRE ELBRUS

FAPTELE:

În decembrie 2010 eu, Ovidiu Jelea, autorul acestei anchete, am făcut o ascensiune de iarnă reușită pe Elbrus alături de Cristian Rață, cu care am urcat iarna și pe Mont Blanc. Ascensiunea noastră a fost mediatizată în presa scrisă, în online și la televiziune. Detaliile și dovezile ascensiunii sunt pe website-ul meu.

În noiembrie 2019 Radu Albu a susținut în interviurile oferite presei că el va face o premieră românească, urcând Elbrusul pe timp de iarnă.

După ce membrii comunității alpiniștilor i-au atras atenția lui Radu Albu că declarațiile sale din presă sunt incorecte, Radu Albu a susținut că el nu ar fi pretins niciodată că va face o premieră urcând iarna muntele Elbrus (5642m), ci că ar fi spus de la bun început că are de gând să urce ambele vârfuri ale Elbrusului, cel dinspre Vest (5642m) și cel dinspre Est (5621m) și că în asta ar fi constat ”premiera”.

El pretinde că vina pentru apariția declarațiilor sale false în mass-media ar aparține jurnaliștilor, mai exact lipsei de profesionalism a acestora.

Declarațiile din presă precum și postările de pe pagina sa de facebook îl contrazic însă categoric.

Pentru că Radu Albu a pretins  că vina pentru apariția declarațiilor sale false în mass-media ar aparține jurnaliștilor, am obținut comunicatul trimis presei de către echipa sa, în care nu se menționează nicăieri intenția de a urca pe  ambele vârfuri, însă se specifică de trei ori foarte clar că o ascensiune de iarnă pe Elbrus ar fi o premieră, ceea ce este fals.

Atrag atenția acestei declarații a lui Radu Albu, prezentă nu doar în comunicatul trimis de Teodora Chețan presei printr-un email care îl are și pe Radu Albu ca destinatar, ci și în articolele din presă, unde a fost preluat fără a fi verificată informația:

”Și da, o expediție pe Elbrus în condiții de iarnă va fi o premieră pentru alpinismul românesc, ceea ce e un alt lucru pe care mi-l doresc pentru viitor”, declară Radu Albu.

3. FURTUL DE IDENTITATE COMIS DE TEODORA CHEȚAN

FAPTELE:

La începutul lunii decembrie, în timp ce eu, Ovidiu Jelea, autorul acestei anchete, eram în Thailanda, am fost sunat de Teodora Chețan, omul de PR al lui Radu Albu, care a pretins că este Andreea Vasile, redactor la Red Bull și că are nevoie de niște poze cu mine pe vârful Elbrus, pentru un articol despre diverse ascensiuni făcute iarna de români. În acea perioadă Teodora Chețan se ocupa de campania lui Radu Albu ce a dus la propagarea știrii false descrisă în capitolul anterior. 

Pentru a evita costurile serviciului de roaming i-am scris acesteia pe whatsapp, cerându-i să discutăm folosind internetul, nu serviciile de telefonie mobilă. Pretinzând că este Andrea Vasile, Teodora Chețan a insistat să îi trimit poze clare cu mine pe vârful Elbrus, sugerând că în cele disponibile pe internet nu se vedea vârful.

În acel moment am început să bănuiesc că persoana care m-a contactat se îndoiește de reușita ascensiunii mele. Când am ajuns în România i-am trimis certificatele ascensiunilor făcute de mine iarna pe Elbrus și pe Mont Blanc, precum și poze clare cu mine pe ambele vârfuri.

În capturile de ecran de mai jos Teodora Chețan este trecută în agenda telefonului ca Andreea Vasile Red Bull, așa cum se prezentase.

Am verificat pe website-ul RedBull.ro și am descoperit cu stupoare că Red Bull publicase chiar în acele zile un articol despre o viitoare ascensiune de iarnă a lui Radu Albu pe Elbrus, ascensiune ce era promovată ca fiind o ”premieră”. 

Revoltat, am postat articolul scris de Red Bull  pe un grup al pasionaților de alpinism și drumeții montane, acuzând Red Bull că dezinformează și, în același timp, am contactat-o pe Andreea Vasile (cea adevărată) pe pagina ei de facebook, scriindu-i în comentariile de la o distribuire a articolului despre Radu Albu.

În urma unei discuții aprinse ne-am dat seama amândoi că, în realitate, eu și ea (Andreea Vasile) nu am comunicat niciodată și că Teodora Chețan, în timp ce lucra ca om de PR pentru Radu Albu, a pretins că este Andreea Vasile, pentru a obține de la mine documente și informații care să confirme sau să infirme ascensiunea mea pe Elbrus.

În urma acestui scandal Red Bull a șters toate articolele publicate până atunci pe website despre Radu Albu și s-a delimitat public de acțiunile echipei lui. Totodată, Clubul Alpin Român a emis un comunicat oficial prin care dezavua practicile echipei lui Radu Albu.

Radu Albu nu a oferit niciodată vreo explicație publică despre acest furt de identitate comis de omul lui de PR în timp ce lucra la campania lui de imagine.

Pentru că Radu Albu m-a acuzat într-un video postat ca răspuns la o discuție de pe un grup public că vreau să mă promovez prin scandal profitând de faima sa și pentru că existau multe persoane care nu au urmărit până la final derularea incidentului, i-am solicitat Andreei Vasile o declarație, iar ea mi-a oferit-o în scris:

”Teodora Chețan a intermediat, în calitate de PR, interviul pe care l-am realizat cu Radu Albu pentru site-ul RedBull.ro. Ea mi-a prezentat ascensiunea pe Elbrus a lui Radu drept „o premieră românească, unde va încerca să escaladeze cel mai înalt vârf al Europei, vf.Elbrus, în condiții de iarnă. Mi s-a părut un subiect interesant, căruia i-am dat curs.

La câteva zile după ce am publicat interviul, am început să primesc semnale pe Facebook că informația despre premiera lui Radu Albu e falsă. Le-am spus Teodorei și lui Radu despre asta și i-am rugat să explice public, la comentariile pe care le primeam, cum stau lucrurile. Tot prin intermediul comentariilor am ajuns să comunic și cu Ovidiu Jelea, care nu înțelegea de ce am publicat acest interviu, căci el susținea că a vorbit cu mine și că mi-a oferit informații despre ascensiunea lui în condiții de iarnă pe Elbrus din 2010. Eu i-am spus că nu am vorbit niciodată cu el și, împreună, ne-am dat seama că cineva s-a dat drept mine în comunicarea cu el, lucru care mi s-a părut foarte grav.

La scurt timp, Teodora Chețan m-a sunat și mi-a spus că ea mi-a furat identitatea în comunicarea cu Ovidiu Jelea. Ceea ce a făcut mi s-a părut profund imoral și i-am spus că articolul va fi retras de pe site, ceea ce s-a și întâmplat. L-am informat și pe Radu despre situație.

Înșelăciunea, minciuna și furtul de identitate mi se par lucruri foarte grave. Este pentru prima dată, în cei peste 10 ani de când scriu pentru presa din România, când sunt față în față cu o asemenea situație.”

Andreea Vasile

EXPLICAȚII:

Teodora Chețan este aceeași persoană care a semnat e-mailul și comunicatul ce adus la publicarea în mass-media a știrii false despre ”premiera” lui Radu Albu pe Elbrus, descrisă în capitolul 2 al investigației, precum și autor și admin pe site-ul alpinistul.ro, unde a scris știrea falsă despre faptul că Radu Albu ar fi primul român pe un optmiar.

Când ea a comis furtul de identitate au existat două anchete derulate în paralel: una făcută de Red Bull pentru a afla ce s-a întâmplat și una făcută de mine, prin care încercam să aflu cine mă sunase pretinzând că este Andreea Vasile.

În fața echipei Red Bull, Teodora Chețan și-a recunoscut fapta.

Față de mine nici ea, nici Radu Albu nu și-au cerut vreodată scuze. Am fost însă acuzat de Radu Albu că vreau să mă promovez prin scandal. Am încercat să o contactez pe Teodora Chețan, însă a refuzat să discute cu mine. 

În discuții private, Radu Albu a pretins că Teodora Chețan a acționat de capul ei, că faptele ei nu-i pot fi imputate lui și că a renunțat la serviciile ei, însă în capitolele 4 și 5 ale investigației voi demonstra că Teodora Chețan a continuat să lucreze pentru Radu Albu.

Modul în care am demascat-o pe Teodora Chețan (Red Bull a evitat inițial să îi publice numele sau să îmi spună exact cine din echipa lui Radu Albu m-a contactat sub un nume fals) este prezentat în acest film în care demonstrez cum, dacă încercam să o sun folosind telefonul de contact asociat contului ei de Instagram, apărea exact numărul de pe care m-a sunat ea când a comis furtul de identitate.

Teodora m-a contactat ca să afle detalii despre ascensiunea mea pe Elbrus de pe numărul pe care l-a folosit mulți ani în domeniul său de activitate, marketingul. I-am descoperit toate profilele de pe rețelele de socializare, de la Linkedin până la Facebook și Instagram.

Conform profilului Linkedin Teodora Chețan lucrează în domenii în care credibilitatea, etica și profesionalismul sunt esențiale: marketing, relații publice și organizări de evenimente.

Câteva link-uri spre evenimente organizate de Teodora Chețan, câteva proiecte în care este implicată și diverse alte activități pentru care a folosit același număr de telefon: LINK 1, LINK 2, LINK 3, LINK 4, LINK 5, LINK 6

Pe website-ul companiei la care este co-founder, a folosit în trecut același număr: 0740 668 582

Aceste capturi de ecran din timpul investigației făcute pornind de la numărul de telefon folosit de Teodora Chețan când a comis furtul de identitate dovedesc, alături de filmul cu contul ei de instagram și de comunicatele echipei Red Bull că numărul îi aparținea: 

După ce am demascat furtul de identitate Teodora Chețan și-a șters vechile profile de pe rețelele sociale și a stat ascunsă pentru un timp pe internet, lucrând în continuare pentru Radu Albu. 

4. ”PREMIERA” FĂRĂ DOVEZI CU VÂRFURILE ELBRUSULUI

FAPTELE:

În luna ianuarie 2019 Radu Albu a anunțat că a reușit o ”premieră” românească pe Elbrus (5642m), cel mai înalt vârf al Europei. Comunicatul emis de echipa și semnat tot de Teodora Chețan a fost preluat de presa scrisă și de televiziuni. Conform declarațiilor lui Radu Albu, premiera constă în ”atingerea pe timp de iarnă a ambelor vârfuri ale muntelui Elbrus”, cel de 5642 metri și cel de 5621 metri.

Dovezile foto sau video ale atingerii celor 2 vârfuri lipsesc!

Vârful din Vest, cel de 5642 metri este marcat printr-un bloc din piatră unde sunt sunt lăsate de alpiniști diverse amintiri (steaguri, plachete, pioleți, etc), iar vârful din Est, cel de 5621 metri este marcat de o piramidă metalică de aproximativ un metru. Nici blocul din piatră, nici piramida nu pot fi văzute în vreun material prezentat de Albu ca dovadă.

Materialele prezentate de Radu Albu când a revendicat ”premiera” sunt în număr de 4 și niciunul nu este edificator:

  1. Câteva fotografii din zona Elbrusului, însă nu de pe vârf și câteva poze  supraexpuse cu el și partenerul său, în care nu se poate distinge nimic în jurul lor, din cauza încadrării strânse. În nicio poză nu se vede Radu Albu alături de vreunul dintre vârfuri, ori împrejurimile vreunui vârf al Elbrusului.  Materialele de la link sunt cele trimise de Radu Albu presei împreună cu comunicatul despre succesul ascensiunii. Nici pe website-ul său, ori pe paginile de social media Albu nu prezintă alte dovezi.
  1. Câteva filmulețe asemănătoare cu fotografiile, singurele informații în plus fiind oferite de reflectarea împrejurimilor în lentilele ochelarilor, care ne arată că vremea era așa cum e de multe ori pe Elbrus: capricioasă, cu perioade însorite ce alternează cu perioade de vânt și ninsoare.  În niciun film nu se vede Radu Albu alături de vreunul dintre vârfuri, ori împrejurimile vreunui vârf al Elbrusului.
  1. O randare video făcută cu o aplicație ce ar trebui să indice, cu erorile de rigoare ale unei aplicații, traseul aproximativ al celor doi pe munte. Din respectiva randare, ce nu conține coordonate gps, nu reiese că Radu Albu ar fi atins cele două vârfuri ale Elbrusului. Randarea respectivă nu este o probă indubitabilă că vârfurile ar fi fost atinse de Radu Albu. Este imprecisă și poate să aparțină oricui. În randarea video nu se vede Radu Albu alături de vreunul dintre vârfuri, ori împrejurimile vreunui vârf al Elbrusului.
  1. O diplomă oferită de cei pe care Radu Albu îi descrie pe blogul său ca fiind ”partenerii noștri ruși”. Nu se precizează despre ce parteneriat este vorba, dacă e vorba de agenția care a ajutat la obținerea vizelor pentru Rusia, agenție pentru care Radu Albu a fost client, ori dacă parteneriatul se referă la o relație de afaceri, Radu Albu având o firmă ce organizează excursii internaționale și ascensiuni montane ce colaborează cu agenții din străinătate. Pe diplomă nu se vede Radu Albu alături de vreunul dintre vârfuri, ori împrejurimile vreunui vârf al Elbrusului.

Am întrebat mai mulți pasionați de munte, ghizi montani și alpiniști cu realizări remarcabile dacă, în opinia lor, materialele prezentate de Radu Albu sunt convingătoare. Niciuna dintre persoanele cu experiență în domeniu cu care am discutat nu a spus că materialele prezentate ar putea fi considerate dovezi ale unui record.

Alături de mine, următoarele persoane au decis să îi solicite lui Radu Albu să prezinte public fotografiile sau filmele care să dovedească atingerea vârfului: Cristian Rață, Alex Paul Manoliu, Radu Manta, Sergiu Olteanu, Costin Miu, Alexandru Baran, Vlad Isac, Mirela Anastasescu, Ciprian Tiron, Vlad Teofil, Dorin Cristea, Cosmin Andron, Daniel Toader, Mihnea Radu Prundeanu, Roxana Elena Bucur, Adelin Udeanu, Ioana Acsinia, Cristina Pogacean, Gheorghe Sologiuc, Titus Gontea, George Stroie, Adrian Valean, Tiberiu Buzdugan, Aurel Sălășan.

În discuțiile purtate prin Facebook Messenger cu Radu Albu acesta a pretins că i s-a descărcat bateria dispozitivului cu care filma în timp ce se afla lângă vârful din Vest, însă în film se vede clar că filmul nu este întrerupt brusc și că persoana care filmează nu are nicio intenție de a filma blocul de piatră care ar fi dovedit incontestabil atingerea vârfului și despre care Radu Albu pretinde că era alături. Mai jos este filmul ”de pe vârf”, încheiat cu ceea ce pare a fi ”un sărut” trimis de Radu Albu celor care îl urmăresc:

O întrebare a rămas fără răspuns:

De ce ai întrerupe o filmare despre care pretinzi că este de pe vârf înainte să filmezi vârful care atestă că l-ai atins?

Pentru cei care nu au experiență în domeniul alpinismului și nu știu cum trebuie să arate un film prin care se dovedește o ascensiune, prezint, pentru comparație, câteva exemple cu filmele de pe vârfuri ale lui Alex Găvan, un performant și cunoscut alpinist român:

GASHERBRUM 1GASHERBRUM 2BROAD PEAK, SHISHA PANGMA, MANASLU, MAKALU, CHO OYU

În absolut toate filmele se văd clar 3 lucruri esențiale: detaliile care marchează vârful, împrejurimile și chipul lui Alex Găvan.

Radu Albu a mai pretins că ar avea un track gps, pe care a refuzat însă să îl prezinte. De menționat este faptul că un track gps, chiar dacă ar exista, este un document nesecurizat, care poate fi rescris, modificând coordonatele astfel încât la randare să se obțină alt traseu. În același timp un track GPS poate să aparțină oricui, poate fi realizat oricând, nefiind o dovadă a faptului că persoana care îl deține a parcurs respectivul traseu atunci când pretinde că a făcut asta.

Firma care a emis diplomele ascensiunii, la care Radu Albu se referă ca fiind ”partenerii ruși” nu a oferit un răspuns când i-am întrebat, pe whatsapp, email și facebook dacă firma lui Radu Albu este partener de afaceri. 

Radu Albu nu a răspuns niciodată celor care i-au solicitat să prezinte dovezile certe ale atingerii vârfurilor.

Am obținut email-urile trimise presei referitor la pretinsa premieră a lui Radu Albu pe Elbrus, care sunt trimise de Teodora Chețan, cea care a comis, din poziția de PR al lui Radu Albu, furtul de identitate descris în capitolul 3 al anchetei și despre care Radu Albu a pretins că ar fi renunțat la serviciile ei. Tot ea a semnat comunicatul cu informații false trimis presei despre Elbrus ce a stat la baza campaniei de fake news descrisă în capitolul 2, precum și știrea falsă despre Manaslu de pe website-ul alpinistul.ro descrisă în capitolul 1.

După întoarcerea de pe Elbrus și revendicarea unei premiere fără nicio dovadă concretă a atingerii vârfurilor, Extreme Expeditions, compania lui Radu Albu a scos la vânzare un nou produs, ascensiunile pe Elbrus, care se află de atunci constant în oferta de excursii cu ghid plătit a firmei. Prețul este de 1590 euro/persoană pe timp de vară și de 2490 euro/persoană pe timp de iarnă. 

5. CAMPANIA DE IMAGINE DESPRE DISPARIȚIA LUI LUCIAN MANEA

FAPTE:

În mai 2019 Radu Albu a lansat o campanie de strângere de fonduri ( 6400 euro) cu obiectivul declarat de a căuta și a aduce acasă trupul lui Lucian Manea, un alpinist român dispărut pe Elbrus în 2018. Radu Albu a pretins că salvamontiștii ruși au eșuat în a găsi trupul alpinistului român. Campania a fost promovată în mass-media.

Radu Albu a mers în zona  Elbrus și a pretins că l-a căutat 3-4 zile pe Lucian.

Radu Albu s-a întors fără a recupera trupul lui Lucian Manea, anunțând ca va reveni în august.

Radu Albu nu a mai anunțat că ar fi reluat căutările.

Email-urile ce au fost trimise presei în timpul campaniei  poartă semnătura Teodorei Chețan, cea care a comis, din poziția de PR al lui Radu Albu, furtul de identitate descris în capitolul 3 al investigației și despre care Radu Albu a pretins că ar fi renunțat la serviciile ei cu mult timp în urmă. Tot ea a semnat comunicatul cu informații false trimis presei despre Elbrus ce a stat la baza campaniei de fake news descrisă în capitolul 2, email-ul trimis presei după presupusa ”premieră” fără dovezi foto și video descrisă în capitolul 4 precum și știrea falsă despre Manaslu de pe website-ul alpinistul.ro descrisă în capitolul 1.

EXPLICAȚII:

În acea perioadă lucram ca reporter la Prima TV. Experiența în alpinism pe care o aveam, precum și faptul că urcasem muntele pe care Radu Albu pretindea că vrea să caute cadavrul lui Lucian Manea m-au determinat să consider că operațiunea este mai degrabă o campanie de PR decât o căutare cu șanse reale de reușită. Mai mulți alpiniști cu care am discutat aveau aceeași părere.

Extrag câteva fragmente din discuția purtată telefonic cu Ciprian Lolu, instructor în cadrul Școlii Naționale Salvamont, cu scopul de a afla părerea unei persoane calificate să organizeze salvări montane:

”Părerea mea este în felul următor: în momentul în care te duci tu, din România, să cauți ceva la alții acasă, fără să te gândești că sunt autorități acolo care pot face asta, este cea mai tare perlă. Eu conider că ar fi trebuit ca lucrurile să se întâmple invers, prin scrisori oficiale către Ambasadă, apoi Salvamontul din Elbrus să se ocupe de treaba asta. Nu are niciun sens să meargă cineva din România și să povestească despre Elbrus mai bine decât cei de acolo.”

”Să faci o acțiune de recuperare de trei zile, gândiți-vă logic, să acoperi un munte în doi inși, în trei zile, e de domeniul SF-ului, să cred vise dintr-astea.”

Soția și fratele lui Lucian Manea nu au vrut să își exprime opinia despre această campanie și despre rezultatul ei.

Este important de reținut că, la jumătate de an după ce Radu Albu a pretins că a renunțat la servicile de PR ale Teodorei Chețan, după furtul de identitate comis de aceasta, Teodora Chețan se ocupa în continuare de campaniile de imagine ale lui Radu Albu.

DISCLAIMER:

Explicațiile de mai sus exprimă strict opinia mea, bazată pe experiența personală pe muntele Elbrus, pe analizarea intențiilor declarate în campanie (recuperarea trupului) și a rezultatului final al campaniei (niciun trup nu a fost recuperat, însă campania de imagine a reușit, iar banii au fost strânși).

Explicațiile lui Ciprian Lolu exprimă strict opinia personală a acestuia, bazată pe experiența de salvator montan și de instructor în cadrul Școlii Naționale Salvamont.

6. CAMPANIA DE IMAGINE DESPRE PARTENERIATUL CU ZSOLT TOROK

FAPTE:

Imediat după moartea alpinistului Zsolt Torok, Radu Albu a scris pe facebook o postare în care menționează că el și Zsolt ar fi fost prieteni, ar fi lucrat împreună la ”idei mărețe” și ”obiective pe care urma să le implementeze din toamnă” în comunitatea ghizilor.

La scurt timp în presa din România a apărut o știre despre o ascensiune a lui Radu Albu pe Ama Dablam în memoria lui Zsolt, prezentându-l pe  Albu drept prieten și partener al lui Zsolt Torok pentru o expediție pe Nuptse (7871m) ce avea ca obiectiv deschiderea unui traseu nou.

Știrea a provocat rumoare în comunitatea alpiniștilor, fiindcă emoția cauzată de accidentul tragic al lui Zsolt încă nu se stinsese și nimeni nu știa nimic despre vreo prietenie între el și Zsolt.

Zsolt a fost un om care întotdeauna a făcut apel la corectitudine, etică și fairplay în comunicarea alpiniștilor cu presa și cu publicul și care a  criticat derapajele făcute pentru notorietate.

Jurnalista Larisa Ghițulescu a publicat un articol despre această campanie de imagine a lui Radu Albu din care extrag următorul fragment:

”Persoane din anturajul lui Török cu care am discutat la momentul respectiv susțineau însă că Albu ar fi răspândit o minciună pentru notorietate (importantă pentru atragerea de finanțare), întrucât Zsolt Török și coechipierul acestuia, Romică Popa, nu au avut de gând să urce împreună cu Albu pe Nuptse.

Romică Popa a confirmat, pentru acest articol, că „Albu s-a rugat de Zsolt să meargă și el cu noi, dar eu n-am fost de acord, așa că echipa rămăsese formată din Zsolt și cu mine”.

La scurt timp Minerva Vincze, fosta soție a lui Zsolt Torok și mama lui David, fiul lui Zsolt, a publicat pe facebook următorul comunicat:

”Având în vedere faptul că se insistă în asocierea imaginii lui Zsolt Torok cu o anumită acțiune așa zisă în memoria lui, se pare că e nevoie să facem următoarele precizări:

* În legătură cu această asociere nu s-a cerut acordul niciunuia dintre membrii familiei lui Zsolt Torok, familie compusă din fiul lui, David Torok – reprezentat prin mama lui, Minerva Vincze; soția, Laura Torok și mama, Ileana Torok.

* Echipa pentru Expediția NUPTSE 2019 era formată din Zsolt Torok și Romeo Popa. Atât. Într-adevăr, acest individ l-a contactat pe Zsolt în legătură cu această expediție, însă a fost REFUZAT. Acest lucru e confirmat de familie și de mai mulți prieteni și alpiniști din anturajul lui Zsolt.

Ne pare rău și suntem profund indignați de faptul că e nevoie să facem astfel de precizări în legătură cu Zsolt.
Apreciem și recunoaștem intenția bună și integră, făcută în spiritul susținut și de Zsolt, cel de bun simț și “fair play”. Iar această acțiune a lui Radu Albu nu e făcută în acest spirit.

Este legal, normal și firesc, ca pentru orice acțiune care implică imaginea și numele lui Zsolt Torok, să se ceară acordul scris al familiei, moștenitorii numelui lui Zsolt Torok. Sperăm ca pe viitor să se evite astfel de confuzii și asocieri.”

Referitor la expediția pe Nuptse, Zsolt Torok scrisese clar că echipa era formată din el și Romică Popa. Nicăieri Zsolt nu a făcut vreo referire la Radu Albu. Nicio persoană dintre cele cu cu care am discutat nu știe ca ei doi să fi făcut măcar o drumeție împreună.

Observând reacțiile contrariate de pe facebook ale alpiniștilor (LINK I, LINK 2, LINK 3 , LINK 4) le-am contactat pe Laura Torok – soția lui Zsolt, pe Minerva Vincze – mama copilului lui Zsolt și pe Romică Popa – partenerul  lui Zsolt pentru expediții.

Romică Popa m-a informat în scris și la telefon că echipa pentru Nuptse era formată doar din el și Zsolt, iar atunci când Radu Albu s-a rugat de Zsolt să fie luat în echipă el nu a fost de acord, așa că echipa rămas formată doar din Zsolt și Romică.

Minerva Vincze mi-a scris că Radu Albu nu a contactat-o niciodată și că Zsolt i-a spus că în Nepal va merge cu Romică Popa. În plus, Minerva a descris ca fiind ”revoltător și trist” modul în care Radu Albu a ales să își asocieze imaginea proprie cu cea a lui Zsolt.

Am întrebat-o și pe soția lui Zsolt, Laura Torok, dacă Radu Albu i-a cerut aprobarea înainte de a demara campania de imagine în care se prezenta ca partener al lui Zsolt pentru expediția pe Nuptse. Laura Torok mi-a răspuns inițial în scris:

”Nu, nu mi-a solicitat opinia înainte. Mi-a trimis un mesaj DUPĂ.

Ceea ce pot să vă spun este ca l-a sunat pe Zsolt în luna iulie când eram în Creta, în voiaj de nuntă și că Zsolt l-a refuzat politicos.

Puteți să mă sunați oricând. Eu nu am dorit să amplific acest lucru pe Facebook și nu am dorit să  particip la dispută tocmai pentru a nu alimenta și a nu face reclamă mascată nimănui, mai ales în aceste momente când mi-aș fi dorit puțină  decență din partea multora.”

Radu Albu s-a apărat spunând că ar fi avut permisiunea soției lui Zsolt,  așa că am contactat-o din nou pe Laura, pentru a-mi confirma sau a-mi infirma afirmația lui Radu Albu. Laura a confirmat ceea ce îmi spusese și în primele conversații. Extrag din ultima discuție cu Laura următoarele pasaje despre componența echipei pentru expediția pe Nuptse și despre campania de imagine a lui Radu Albu.

Laura Torok despre componența expediției pe Nuptse:

”Eu nicio secundă, nicio secundă nu l-am auzit pe Zsolt spunând că ar merge altfel decât cu Romică și era discuția dacă vine Vlad sau nu. Ei atunci erau la faza de discuții și de planuri. Era Georgia care era clară, era Nuptse care era clar dar nu era bătut în cuie și era Patagonia unde au fost Vlad Căpușan cu Teo Vlad în ianuarie. Aceea a fost ultima lor expediție planificată împreună. Toate aceste trei expediții erau discuții între ei patru. Mă refer la Zsolt, la Romică Popa, la Vlad Căpușan și la Teo Vlad. Nicio secundă, în nicio combinație, în niciuna dintre aceste 3 expediții nu s-a pus problema de Radu Albu sau de altcineva.”

Laura Torok despre campania de imagine făcută de Radu Albu:

”Nu m-a întrebat nici înainte nici după. Să ne înțelegem: una e că m-a sunat și mi-a zis că este Radu Albu și că dorește să se ducă pe Ama Dablam… ce pot eu să spun oricărui alpinist din lumea asta  unde să se ducă… dar de aici până la a întoarce lucrurile și a te folosi de numele cuiva ca să îți faci reclamă e deja altceva.”

”Din punctul meu de vedere, acum, după atâta timp, văzând ce s-a întâmplat, este clar că e o treabă de reclamă. ”

EXPLICAȚII:

Spre deosebire de știrea falsă prezentată în primul capitol, campania construită de Radu Albu în jurul unei presupuse și niciodată dovedite intenții a lui Zsolt de a face o rută nouă pe Nuptse împreună cu el nu a avut același succes. 

Există încă pe internet știri care prezintă povestea lui Radu Albu ca fiind reală (LINK 1, LINK 2, LINK 3), dar există și articole care prezintă și opiniile cunoscuților lui Zsolt (LINK1, LINK2, LINK3)

7. PLAGIEREA FOTOGRAFIEI PUBLICATE DE NATIONAL GEOGRAPHIC

Radu Albu adaugă adesea la fotografiile pe care le postează pe facebook sau pe instagram haștagul #NationalGeographic.

În mai 2020 el a postat pe pagina sa de facebook o fotografie publicată de National Geographic, cu un text care provoca îngrijorare:

Frigul din acea noapte… Groaznic”

Exact la aceeași fotografie, postată pe facebook și instagram în iulie 2019, un mesaj scris în engleză de Albu îi ”informa” pe fanii lui:

”Nu îmi amintesc prea multe, dar îmi amintesc că era frig.”

În aprilie 2020, la aceeași poză, pe Instagram, Radu Albu își ”informa” urmăritorii că:

”Fiecare răsuflare era grea și îngheța instantaneu.”

Existau însă două probleme: fotografia nu îi aparține lui Radu Albu și nici nu era el personajul surprins în cadru. 

Referitor la prima problemă Adam Nawrot, proprietarul fotografiei, l-a acuzat public pe Radu Albu că i-ar fi furat poza și că a pretins că este a lui. 

Radu Albu i-a răspuns că o are de pe pexels.com, un website de unde pozele pot fi descărcate și folosite liber și i-a sugerat proprietarului fotografiei să își ceară scuze că l-a acuzat pe nedrept.

Adam Nawrot nu a cedat și i-a cerut lui Radu Albu să îi arate unde este poza pe respectivul website.

Radu Albu nu arătat vreo dovadă că poza era de pe pexels.com și, după ce inițial a restricționat accesul la postările pozei pe facebook și pe instagram, fie le-a șters, fie a blocat accesul la ele.

În ceea ce privește a doua problemă, misterul frigului la care se referea Radu Albu în cele patru mesaje asociate fotografiei ce nu îi aparține nu a fost încă lămurit.

Închei ancheta cu un citat din mesajul transmis tinerilor români de Radu Albu pe pagina oficială a Ministerului Educației și Cercetării, unde nu este promovat pentru prima dată:

”Societatea are nevoie de caractere mai mult decât oameni cu diplomă.”

UPDATE: Radu Albu a publicat pe blogul său un răspuns la constatările din această anchetă.

21 Comments

  1. ”Eu, Ovidiu Jelea, autorul acestei anchete, am fost chemat în fața instanței de judecată de către Radu Albu din cauza dezvăluirilor făcute. ”

    Să vedem și opinia onor instanței.

    • Este dreptul lui Radu Albu să apeleze la instanță dacă crede că prezentarea acestor fapte constituie calomnie sau defăimare. Chemarea în instanță este un lucru normal, care li se întâmplă des jurnaliștilor care fac anchete. Este foarte bine dacă, în afară de mine, de Radu Albu și de public va analiza și instanța faptele.

    • Ce impostor este acest Radu Albu! Incredibil! Felicitări pentru anchetă și modul clar și elocvent în care prezentați cazurile! Sa doresc succes!

  2. Se putea ca Mircea Ordean, sa nu isi deverse si aici dejectiile?

    Acest comentariu a fost moderat deoarece conținea limbaj jignitor.

    • Ioane, comentariul tau se apropie mai mult de dejectie decat ce incriminezi tu. Daca o afirmate neutra “sa vedem si opinia instantei” te face sa vezi dejectii, sunt curios cum reactionezi cand seniorul incriminat te i-a la impins vagoane, asa cum face cu multi 🙂

  3. Impresionanta ancheta desfasurata de tine.Felicitari! Incredibil cate porcarii ai scos la iveala si cat de bine ai argumentat cazurile. Ramane socant cum si Ministerul Educatiei promoveaza un asemenea individ. Sper ca instanta sa se pronunte si sa confirme ceea ce stim deja si anume ca acest ins e un mincinos ridicat din mediul acesta toxic care este societatea noastra, in care valorile sunt inversate. Mult succes in ceea ce faci Ovidiu!

    Acest comentariu a fost moderat deoarece conținea limbaj jignitor.

    • Perfect documentat!
      Succes Ovidiu!

    • Din păcate în alpinismul românesc nu există niciun organ abilitat care să aibă ca atribuție principală menținerea unui climat de etică și fairplay. Alpiniștii se auto-reglementează, își stabilesc singuri regulile. Un alpinist cu realizări remarcabile mi-a spus că ”regula nescrisă a acestei activități este să spui întotdeauna adevărul despre ce ai făcut, când ai făcut și cum ai făcut”.

  4. Bravo Ovidiu Jelea!
    Asta e intradevar o ancheta! Aviz amatorilor, aka jurnalisti. Sunt alaturi de tine in demascarea tuturor semi/sfertodoctilor, plagiatorilor, mincinosilor, amatorilor si nepriceputilor din orice domeniu din tara asta! I-ai surprins pe toti prin perseverenta si tenacitate!!
    Succes in continuare!

  5. Mi ar plăcea mult să se facă dreptate și acest om să plătească pentru acțiunile și faptele sale. Acum un an, după ce l-am contactat online pentru minciunile și aberațiile scrise, pentru felul în care organiza drumețiile și își mințea clienții, s-a răzbunat într în mod foarte ordinar.
    Acest om este o rușine pentru comunitatea alpină. Un exemplu de neurmat pentru cei care pun pentru prima oară bocancii în picioare și fac primii pași pe munte în compania lui.
    L am văzut atât eu cat și alții conducând grupuri de turiști pe munte.
    Locul acestui personaj nu este pe munte. Este într un loc unde să învețe întâi ce înseamnă să fi cinstit, onest,corect, să nu minți, să nu furi, să nu inseli și să nu te folosești de moartea unor persoane pentru faima și gloria ta.

    Acest comentariu a fost moderat deoarece conținea acuzații grave care nu sunt probate/dovedite și limbaj jignitor.

    • Înțeleg frustrarea pe care o pot cauza faptele descrise în mesaj. Vă rog să îmi trimiteți pe e-mail informații despre situația amintită în mesaj. Mulțumesc!

  6. Felicitări pt anchetă! Foarte bine documentat și real, din păcate.
    Individul acesta încearcă să-și creeze un renume în cel mai josnic mod, folosindu-se de imaginea altora; prin minciuni și denaturarea adevărului. Alpinismul e despre altceva. Sper să se potolească până nu va fi prea târziu și vor fi și victime.

    • Publicul are dreptul să fie informat în legătură cu modul în care un ghid montan își promovează imaginea și serviciile. Notorietatea atrage nu doar sponsori ci și clienți. Este de maxim interes public să se cunoască exact cât adevăr este în spatele unor afirmații transmise presei de o persoană publică, mai ales că aceste fake news sunt despre o activitate riscantă – alpinismul.

  7. Felicitari pentru modul cum ai construit aceasta ancheta, altceva nu am de adaugat!

    • Şi eu abia aştept să publice dovezile şi nu înțeleg de ce nu le-a publicat deja, fiindcă nu îl opreşte nimeni, are dreptul să publice orice materiale care demontează constatările din această anchetă. Bineînțeles, dacă vi se pare că afirmațiile din anchetă nu sunt probate de materialele publicate în anchetă, puteți specifica unde anume descoperiți inadvertențe.

    • Profesionalism pe naiba! Daca era profesionist venea cu 100 de dovezi de pe elbrus candtoata comunitatea alpinistilor deja stia de minciunile lui dupa ce Clubul Alpin și Red Bull i-au dat flit. Nu incerca sa abureasca lumea cu filmul ala penibil si cu o diploma data de spagarii rusi Si eu pot face un film la fel in spatele blocului.
      Sa fim seriosi in zilele cand poti sa faci poza cu orice de la telefon, la ceas. la gopro ei doi, nu unul vin fara poza si film. Era treaba lor sa aduca dovezi daca au facut elbrusul pentru recorduri.

      La fel si cu Zsolt. la ce tupeu si gura mare are Labu scotea de mult dovezile ca era primit in expeditie. Niciodata un profesionist ca Zsolt nu se combina cu unu ca asta. Pe Zsolt il dispera orice exagerare si orice nedreptate.

      Acest comentariu a fost moderat deoarece continea limbaj vulgar sau jignitor.

  8. „Alpinismul este o năzuinţă spre înălţimi, spre tot ceea ce este mai bun şi mai înălţător” spunea Evgheni Simonov.
    Alpiniștii sunt, în esența caracterului lor, niște temerari, niște cutezători, niște mari visători, niște „nebuni” liberi ! Sunt oameni puternici și curajoși! Așa i-am perceput eu întotdeauna.
    Sunt oameni care pun o pasiune, un vis mai presus de propria viață și-și sacrifică uneori, pe altarul acestei pasiuni, viața personală și averea.
    Alpinismul este o școală a curajului, a bărbăției ( chiar dacă este un sport practicat și de femei ), dar este și poezie, filosofie și libertate, infinită libertate !
    Când vorbești despre un alpinist trebuie să mergi cu gândul la un cutezător, iar cutezătorii sunt cinstiți, corecți, sunt oameni adevărați.
    Cucerirea unui munte ar trebui să fie raportată, în primul rând , la propria performanță și nu neapărat la ideea de a fi pionierat. Pe Everest a urcat primul Edmund Hillary pe 29 mai 1953 De atunci mii de alpiniști au înscris în palmaresul personal cucerirea celui mai înalt vârf din lume .
    Și toți sunt cutezători!
    Nu înțeleg de ce trebuie să spui că ai fost primul care ai urcat un munte, ignorându-i pe cei care au făcut-o înaintea ta . De ce să susții un lucru neadevărat, când doar faptul că ai „bifat” între performanțele tale și cel mai înalt munte din Europa, recte Elbrus, era, în sine, o mare performanță.
    Doar ca să-ți alimentezi propriul orgoliu? Ca să ai mai mulți fani? Sau din interes?
    Rămân la ideea că în niciun sport nu are ce să caute minciuna și lipsa de fair play!
    În altă ordine de idei, felicitări pentru ancheta jurnalistică!

    • O să îmi permit să răspund din poziția de pasionat de alpinism. Opinia mea este că ascensiunea unui munte este un lucru complet inutil societății, nu ajută pe nimeni că un om ajunge la un moment dat pe un vârf, atâta timp cât alpinistul nu este și un role model, nu promovează niște valori, nu inspiră, nu se implică în a schimba în bine societatea. Încălcarea eticii și a fairplay-ului reduce acțiunea alpinistică la un gest banal, egoist, al cărui unic rol este să gâdile orgoliul personal.

  9. Urmăresc acest conflict, între tine, Ovidiu, și Radu Albu de la început!
    Ancheta realizată de tine este excepțională, cu documente, cu probe care certifică clar că dreptatea este de partea ta și că Albu minte.
    Am citit și dreptul la replică unde nu am văzut decât atacuri la persoana ta, ironii neîntemeiate și tertipuri de a ocoli adevărul. Ca să fiu mai clar, persoana în cauză se eschivează în a prezenta dovezi și fapte. Fiindcă atunci când susții ceva, când ai proprietatea faptelor și a declarațiilor tale, trebuie să te bazezi pe dovezi infailibile, nu pe miștocăreală și atacuri la persoană.

    Așteptam să văd un răspuns la replică în care să se prezinte dovezi, recte fotografii care să certifice că într-adevăr au existat acele expediții și în realitate, nu doar în fabulații de adormit copiii. În era tehnicii moderne, când toată lumea postează sute și mii de fotografii pe rețelele de socializare, din toate locurile din lume, un alpinst, care a anunțat cu surle că va fi primul român care va urca pe Elbrus iarna, se întoarce de pe munte fără nicio poză!
    Cred că acest personaj ne crede tembeli. Cum putem crede că are acea „mare dovadă” pe care a ținut-o ascunsă până acum, dar pe care o va prezenta în instanță?
    Radule, te credem și pe tine, doar dacă prezinți măcar 10 % din numărul de dovezi pe care le-a prezentat Ovidiu.

    Și încă ceva: prezentarea unor fapte reale, cu dovezi clare, nu se numește denigrare, chiar dacă aduce un prejudiciu de imagine unei persoane! Se numește anchetă jurnalistică ! Trebuie să avem curajul să scoatem adevărul la lumină și să-l arătăm lumii, ca să se știe. Iar rolul de a face lumină în aceste cazuri îi revine, în mod incontestabil, presei.
    Aștept să apară și filmulețul de pe Elbrus, și pozele în acel „drept la replică” subțire rău de tot.
    Hopa, aud pe cineva care-mi șoptește : „nu spera, că speri degeaba!” O fi vreo premoniție, sau e concluzia firească a faptului că avem de-a face cu un veritabil Baron de Münchhausen al alpinismului românesc ?!

    • Nu este un conflict! E adevărat că inițial, când am demascat-o pe Teodora Chețan (omul lui de PR), el a făcut afirmații mincinoase despre mine într-un articol publicat pe website-ul Alpinistul.ro și s-a exprimat jignitor la adresa mea pe rețelele de socializare, însă acestea sunt doar intenții de a transforma o dezvăluire într-un conflict cu cel care face dezvăluirea.

      Modul în care a reacționat în acel moment, negând vehement declarațiile sale publice (lui i-au fost luate interviurile din presă, nu Teodorei Chețan) și susținând că aș vrea să mă promovez prin scandal (ceea ce este o inepție, fiindcă eu nu sunt nici alpinist, nici ghid) m-a făcut să reacționez inițial pentru a-mi proteja reputația, arătând care este adevărul și clarificând cum au decurs lucrurile. Cine e interesat poate intra pe link-urile cu discuțiile de pe facebook de pe grupul montan și de pe pagina reporterului Red Bull din capitolul 3 al anchetei, cel despre Teodora Chețan.

      În acel moment mi-am dat seama că este de interes public să analizez modul în care echipa lui Radu Albu relaționează cu presa și cu publicul, fiindcă mi-au fost semnalate foarte multe lucruri care nu erau în regulă și în urma cercetărilor am descoperit lucrurile prezentate și dovedite în această anchetă.

      Atacurile la persoană sunt o reacție des întâlnită în cazul celor care, fiindcă nu au argumente ca să combată niște lucruri evidente, încearcă să discrediteze persoana care le-a evidențiat, pentru a crea un fals conflict. Nu am nimic personal cu Radu Albu, însă consider că faptele lui sau ale echipei lui nu sunt corecte din punct de vedee etic și că este de interes public ca aceste lucruri să fie cunoscute.

      Mi-am pus la bătaie credibilitatea ca jurnalist când am scris această anchetă, fiind conștient că Radu Albu va încerca să atace fix credibilitatea mea, exact cum face și în răspunsul lui la această anchetă. Faptele sunt descrise în articol, dovezile sun prezentate în articol, publicul poate analiza dacă afirmațiile din text sunt susținute de probe. Faptul că se va pronunța și o instanță de judecată este unul pozitiv, din punctul meu de vedere.

      Am acționat servind interesul public, am scris adevărul și am avut grijă să verific întotdeauna informațiile primite folosind mai multe surse.


Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *