EFECTELE PANDEMIEI ASUPRA SPORTIVILOR

Ilustrație articol: KARATE 1 YOUTH LEAGUE JESOLO

CONTEXT

OVIDIU JELEA, JURNALIST ȘI ANTRENOR:

Pandemia a început într-un moment delicat pentru mine și pentru Petru Comănescu, sportivul pe care îl antrenam ca să concureze la un turneu de calificare la Jocurile Olimpice din Tokyo, turneu ce ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului 2020 în Paris. Eu și Petru ne-am stabilit ca obiectiv principal acest turneu, participarea la el fiind  o recompensă pentru 13 ani de sacrificii și muncă intensă, așa că am lăsat absolut toate proiectele pe locuri secundare și trăgeam tare, cu gândul la o calificare. Apoi totul s-a oprit, iar lumea a luat-o razna.

Experiența în domeniul jurnalismului m-a ajutat să înțeleg repede că valul de fake news ce s-a revărsat odată cu pandemia reprezintă o amenințare serioasă la adresa proiectului nostru, în primul rând din cauza persoanelor care neagă că pandemia există și, ca urmare, nu se protejează, riscând să se infecteze și să îi infecteze pe cei cu care intră în contact. 

Am văzut mulți sportivi, părinți de sportivi, antrenori, chiar și șefi de federații sportive care au distribuit pe rețelele de socializare dezinformări despre pandemie sau îndemnuri la a nu fi respectate măsurile de protecție. Am văzut și părinți ai unor sportivi care au mers, împreună cu copiii, la protestele organizate de coronasceptici în plină pandemie. Mi-am dat seama că gestionarea situațiilor riscante este o sarcină dificilă, fiindcă nu ține doar de individ ci și de cei din jur, dintre care foarte mulți aveau un comportament iresponsabil. 

Am decis că metoda cea mai eficientă de a-l face pe Petru să conștientizeze riscurile la care este expus în această perioadă este să îi cer să facă o analiză despre impactul pe care pandemia îl poate avea asupra unui sportiv. I-am sugerat să ia legătura și cu Mihaela Beldie, medicul la care am apelat de fiecare dată când ne-am întâlnit cu probleme medicale specifice sportivilor și să facă un interviu cu ea.

Sunt ferm convins că, punându-l să cerceteze singur, l-am ajutat să conștientizeze mai bine riscurile și să înțeleagă contextul.

Analiza de mai jos este realizată de Petru Comănescu, un sportiv de 16 ani, multiplu campion de karate, care are un palmares de excepție:

  • singurul sportiv din România care a câștigat vreodată, în toată istoria karateului românesc, o medalie de aur într-un concurs din circuitul oficial al karateului olimpic WKF, la proba de kata
  • cel mai bine poziționat român în clasamentul oficial WKF la proba de kata atât la juniori (locul 15), cât și la seniori (locul 75)
  • singurul român care a intrat și s-a menținut timp de un an în top 10 în clasamentul oficial WKF, la categoria cadeți, la proba de kata
  • singurul român care reușit, la proba de kata, să fructifice anii de competiții de la cadeți pentru a intra în top 100 la seniori în clasamentul oficial WKF, performanță ce îi dă dreptul să participe în circuitul Premier League – competițiile profesioniste unde se întâlnesc cei mai titrați sportivi seniori ai lumii și unde se obțin puncte în vederea calificării la Jocurile Olimpic

ANALIZĂ

COVID-19 s-a răspândit în întreaga lume la începutul anului 2020, fiind o infecție cu virusul SARS-CoV-2, ce provoacă infecții respiratorii. Multe aspecte ale noului coronavirus și impactul său patologic rămân incerte chiar și acum, la mai mult de șapte luni de la începutul pandemiei.

Sportul de performanță a fost foarte afectat în această perioadă. Este prima oară de la al doilea război mondial când sportivii au fost nevoiți să înceteze activitatea competițională. Până și evenimente extrem de importante au fost amânate, de exemplu Jocurile Olimpice. Sportivii au fost obligați să se antreneze singuri acasă, iar unele cluburi au oferit sportivilor programe de antrenament la domiciliu, sau au făcut antrenamente online.

Sportivii sunt expuși la foarte multe riscuri. Chiar dacă nu sunt infectați, întregul context al acestei pandemii îi poate afecta, atât la nivel psihic, cât și la nivel fizic, acesta reprezentând un risc. De foarte multe ori, în viața unui sportiv, întreaga carieră a acestuia poate să depindă de o secundă de neatenție, de un meci, sau de o competiție. Din acest punct de vedere, infectarea cu COVID-19 influențează cu siguranță viitorul apropiat al sportivului, însă trebuie pus sub semnul întrebării și dacă acest virus va avea efecte pe termen lung. 

Conform unui articol publicat de  The Japan Times nu există suficiente dovezi pentru a avea concluzii clare asupra efectelor infectării, dacă acestea sunt doar pe termen scurt, sau dacă performanța sportivului poate să revină la normal după perioade mai lungi de timp. Lipsa unor informații sigure reprezintă un risc.

Se crede că virusul pătrunde în organism în principal prin nas, unde se reproduce și se răspândește pe căile respiratorii și către plămâni. Măsurile preventive pentru a reduce riscul de infectare recomandate de World Health Organization includ distanțarea fizică, închiderea activităților ce presupun un număr mare de participanți, izolarea la domiciliu, spălarea frecventă și temeinică a mâinilor, distanțarea socială și purtarea măștii. Sportivii pot evita riscurile specifice acestei situații respectând măsurile de prevenire.

Un mod inteligent și eficient de prevenire este să considerăm fiecare moment dintr-un spațiu pe care nu îl putem controla (magazine, farmacie, școală, etc.) ca pe o posibilitate de infectare, având în același timp în minte consecințele unei astfel de infectări asupra carierei sportive.

Chiar dacă nu sunt infectați, sportivii sunt expuși la un anumit nivel de dezantrenare. Dezantrenarea înseamnă pierderea parțială sau completă a adaptărilor morfologice și fiziologice induse de pregătirea sportivă specifică și nespecifică, din cauza lipsei sau diminuării semnificative a stimulilor specifici antrenamentului.

Adaptările cardiovasculare și neuromusculare sunt fundamentale în sport și scad substanțial (4-14% din consumul maxim de oxigen – VO2max) după o perioada scurtă (până la 4 săptămâni) de dezantrenament. Studiile au arătat că, pe lângă modificările morfologice și diminuarea calităților motrice, cresc și șansele de accidentare. Deși aceste studii post-accidentări abia pot imita situația în care trăiesc sportivii acum, reducerea activității sportive va avea efecte asemănătoare.  

Un alt studiu a examinat starea psihologică a sportivilor studenți și principalele constatări includ: o treime dintre subiecți au raportat dificultăți de somn, un sfert au raportat sentimente de tristețe, iar 4 dintre 5 sportivi au indicat că circumstanțele specifice COVID-19 constituie o barieră în calea antrenamentelor. Alte bariere emoționale indicate de studiu au fost frica de a fi expuși la infectare (43%), pierderea motivației (40%), anxietatea (21%) și depresia (13%).

Un aspect foarte important este că majoritatea participanților la studiu îi consideră pe antrenori ca fiind principala sursă de informații corecte referitor la antrenamente, sănătate fizică și mintală precum și în ceea ce privește interacțiunile sociale. Prin urmare, un antrenor dezinformat sau care răspândește informații false reprezintă un risc major, la fel ca unul care alege să profeseze, alături de sportivi, fără a respecta măsurile de protecție.

Nu este obligatoriu ca sportivul să fie infectat pentru ca acesta să fie afectat. Un exemplu foarte bun este Khabib Nurmagomedov, actualul UFC Lightweight Champion, care are 29 de victorii și 0 înfrângeri. Foarte mulți specialiști îl consideră cel mai bun luptător de arte marțiale mixte din lume. Acesta a învins în ultimele 3 meciuri adevărate legende ale sportului, precum Dustin Poirier sau Conor McGregor. Ultimul lui meci ar fi trebuit să fie cu Tony Ferguson, însă acesta nu s-a mai ținut.

După schimbarea locației luptei, decizia finală a fost ca meciul să aibă loc în SUA, însă la acel moment Khabib se afla în Rusia, iar Rusia și America erau în carantină. Următorul eveniment UFC a fost între Tony Ferguson și americanul Justin Gaethje, care a învins într-un meci pe care comentatorii l-au apreciat ca fiind una dintre cele mai violente lupte din istorie, Tony ieșind din luptă cu răni grave.

Din cauza pandemiei Khabib nu s-a mai întâlnit cu Tony și a disputat ultimul meci al carierei cu Justin. Modul în care pandemia a influențat derularea evenimentelor este foarte bine ilustrat în acest film:


Warning: Attempt to read property "thumbnail_url" on bool in /home2/r33424born/public_html/wp-content/plugins/jet-elements/includes/addons/jet-elements-video.php on line 2053
Play Video

Chiar dacă sportivul nu se infectează cu COVID-19, infectarea unui prieten apropiat sau membru din familie poate afecta sportivul într-un mod negativ. Tatăl și antrenorul lui Khabib, Abdulmanap Nurmagomedov, a murit după o serie de complicații de la COVID-19. Khabib spune că se gândește în fiecare zi la tatăl său. 

Javier Mendez, antrenorul lui Khabib, a zis despre tatăl lui Khabib că acesta nu era doar mentorul fiului său, ci reprezenta și principala motivație a acestuia ca să concureze și să câștige. Javier recunoaște că și lui îi va fi greu fară Abdulmanap. 

Khabib este cunoscut pentru abilitățile lui de a lupta în clinci și la sol. Pe de altă parte, Justin este un luptător foarte bun din picioare, distrugându-și la propriu ultimii adversari. Desi puțini oameni știu, Justin este la bază un wrestler. Pe 24 octombrie 2020 a avut loc confruntarea dintre Justin Gaethje și Khabib Nurmagomedov, un meci extrem de interesant, simbolic fiind o nouă confruntare dintre două civilizații diferite, cea a Rusiei și cea a Statelor Unite ale Americii.

Khabib a învins, finalul meciului fiind unul care a intrat în istorie: sportivul rus a izbucnit în plâns și a anunțat că se retrage după această a 29-a victorie, pentru că i-a promis mamei că este ultimul meci în care luptă fără să îl aibă alături pe tatăl său. Acesta este un alt exemplu al modului în care COVID-19 poate afecta cariera unui sportiv, dar și sportul în general.

Foarte mulți sportivi au fost infectați, printre care se numără și starul Cristiano Ronaldo, care din cauza virusului va rata meciul naționalei sale împotriva Suediei. Pilotul italian Valentino Rossi, de 9 ori campion mondial la motociclism viteză, a fost testat pozitiv și va rata Marele Premiu al Aragonului la MotoGP. Amândoi erau asimptomatici. 

Gimnasta Larisa Iordache, medaliată olimpică, mondială și multiplă campioană europeană, a fost de asemenea testată pozitiv. În acest moment nu se știe sigur dacă va mai putea participa la Campionatul Național de la Ploiești, care este prima competiție după pauza de 3 ani și 3 operații la tendonul ahilian.

Timpul mediu de la debut până la recuperarea clinică pentru cazurile ușoare de infectare cu COVID-19  este de aproximativ 2 săptămâni și de 3-6 săptămâni pentru pacienții cu boală severă sau critică, spune Wrld Health Organization. Chiar dacă sportivul face o formă foarte ușoară, va avea un anumit nivel de dezantrenare și va mai dura până va ajunge la nivelul precendent de formă fizică și tehnică, în timp ce adversarii nu au avut aceeași pauză în pregătire.

Un alt caz este cel al sportivei Tsang Yee-ting. Practicanta de karate a contractat coronavirusul în martie, în timp ce se pregătea pentru calificarea la Jocurile Olimpice. În luna următoare  a avut o serie de simptome, jumătatea inferioară a corpului fiind foarte afectată. Într-un final și-a revenit și a reluat activitatea sportivă. Există numeroase cazuri de sportivi, care deși erau într-o formă fizică de excepție, au fost infectați cu acest virus și au făcut forme severe.

Un studiu publicat de JAMA Cardiology a pus în evidență faptul că, deși COVID-19 este o boală respiratorie, ar putea afecta și  inimile persoanelor infectate, chiar dacă sunt tinere și sănătoase, precum majoritatea atleților de elită. La acest studiu au luat parte 26 de sportivi testați pozitiv cu COVID-19, dintre care 4 au prezentat ulterior semne de inflamații la nivelul mușchilor inimii.

Deoarece boala prezintă simptome atunci când virusul ajunge la căile respiratorii ale unei persoane, ea reprezintă un posibil risc pentru performanța unui sportiv dacă plămânii sunt deteriorați ca urmare a infectării. În timp ce unii experți sunt optimiști în această privință, nu putem exclude complet această posibilitate. 

Kentaro Iwata, profesor de boli infecțioase la Universitatea Kobe, consideră că sportivii nu trebuie să se îngrijoreze că virusul ar putea afecta grav performanțele lor atletice după recuperare, spunând că majoritatea cazurilor la sportivi au fost cu simptome ușoare, aceștia recuperându-se natural și că virusul abia a provocat vreun impact asupra performanțelor sportivilor la nivel mondial, post-recuperare.

Pe de altă parte, Haruo Nakayama, neurochirurg și specialist în boli infecțioase pentru Universitatea Toho, a explicat că virusul ar putea provoca fibroză în plămâni, determinând pierderea flexibilității organelor, însă dovezile disponibile în prezent nu sunt încă concludente. Haruo menționează că ”dacă plămânii își pierd flexibilitatea, ar putea afecta funcțiile cardiopulmonare ale sportivilor și aș spune că posibilitatea ca acest lucru să se întâmple nu este zero”. 

Personalul medical al echipei japoneze care lucrează direct cu sportivii, precum și oficiali medicali din alte țări, care s-au ocupat de un număr mai mare de cazuri severe, au îngrijorări mai puternice cu privire la implicațiile potențiale pe termen lung. Unii sportivi chiar au raportat simptome reziduale persistente, cum ar fi tuse, tahicardie și oboseală la mai multe săptămâni, uneori chiar luni după infecțiile cu COVID-19. 

INTERVIU

Pentru a lămuri mai bine problemele care pot apărea în viața unui sportiv de performanță în contextul pandemiei COVID-19, am cerut și părerea unui specialist român, Mihaela Beldie. 

Mihaela este prima și singura femeie copilot care a reprezentat România în Campionatul Mondial de Raliuri, fiind în același timp medic primar în Medicină Sportivă. Ea a fost medicul lotului olimpic de gimnastică feminină și masculină în perioada 2014-2017, participând la toate competițiile naționale, europene, mondiale, chiar și la Jocurile Olimpice de la RIO, unde a făcut parte din comisia medicală. Pe parcursul carierei mele sportive, când am avut nevoie de un sfat sau de sprijin medical, am apelat la Mihaela.

  • Care considerați că este modul optim de protejare împotriva virusului?

Este important ca în această perioadă să fim sănătoși, să ne hrănim corect, să ne odihnim, să ne hidratăm, să facem sport, să ne creștem imunitatea, să zâmbim, să avem o stare generală bună. Trebuie să respectăm măsurile de protecție, care sunt foarte importante: masca de protecție în zonele aglomerate, distanțarea fizică, evitarea zonelor aglomerate și măsurile de igienă ce trebuie respectate tot timpul, nu doar acum în pandemie (spălarea corectă a mâinilor, igienă riguroasă).

  • Care este cel mai mare pericol, din punct de vedere al carierei sportive, în cazul unei infectări?

Sunt persoane care se întâlnesc cu acest virus și sunt total asimptomatice, altele care fac forme ușoare iar unele persoane fac forme agresive și severe. Imunitatea joacă un rol important în lupta cu această infecție. Pericolul cel mai mare este decesul. Din fericire între sportivi nu s-au întâlnit forme foarte grave. Sportivii se recuperează destul de ușor și repede. Infecția se poate complica cu pneumonii sau miocardite. Este important să respectăm cu strictețe pașii de reîntoarcere în activitate în funcție de forma de boală pe care a făcut-o fiecare sportiv.

  • Se pot antrena sportivii fară să se expună?

Dacă vorbim de un sport individual sunt de părere că putem să găsim variante de antrenament în care să ne expunem cât mai puțin riscului de infecție. Trebuie să ne continuăm activitățile, antrenamentele, chiar dacă acest virus este între noi. În sporturile de echipă situația este diferită, dar trebuie să ne adaptăm și să găsim soluții, trebuie să supraviețuim.

  • Credeți că sportul va mai fi vreodată la fel după această pandemie?

Sunt încrezătoare că la un moment dat vom reveni din punct de vedere sportiv la ceea ce am avut înainte de această pandemie. Mi se pare foarte greu de spus  însă când se va întâmpla asta.

  • Credeți că infectarea cu COVID-19 va avea efecte pe termen lung asupra sportului?

Studiile care se vor efectua în această perioadă ne vor aduce informații esențiale despre eventualele “urme” pe care infecția le lasă asupra corpului uman, asupra sportivilor. Formele care se complică cu pneumonii sau miocardite impun un timp de recuperare mult mai lung, dar se pare că recuperarea a fost totală la sportivii care au fost infectați. Cu siguranță va urma o perioadă dificilă din punct de vedere economic, iar acest lucru cred că va afecta și sportul.

  • Cum putem transforma această perioadă într-o oportunitate din punct de vedere al pregătirii?

Cred că sportivul și antrenorul care vor ști să gestioneze cel mai bine această perioadă vor avea de câștigat. Estec important ca antrenamentele să fie adaptate și personalizate. Investigațiile medicale făcute în timpul pandemiei sunt esențiale și aduc informații extrem de importante pentru a trece cu bine și eficient peste acesta perioadă dificilă.

Cei care doresc să afle mai multe despre cariera sportivă a lui Petru Comănescu pot urmări interviurile de mai jos.

INTERVIU DESPRE CEL MAI IMPORTANT REZULTAT SPORTIV:

INTERVIU DESPRE KARATEUL DE PERFORMANȚĂ:

INTERVIU DESPRE DEPĂȘIREA ANXIETĂȚII DE PERFORMANȚĂ:

No comment yet, add your voice below!


Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *